Demineralizarea dinților la copii este una dintre cele mai comune probleme dentare care apar la această vârstă. Poate începe încă din perioada de erupție a primilor dinți și, dacă nu este tratată, duce rapid la carii și dureri. Descoperă din acest articol prin ce se caracterizează, cum apare, cum se poate trata, dar și ce măsuri poți lua pentru a preveni problema.
Ce este demineralizarea dinților la copii?
Numită uneori și măcinarea dinților la copii, demineralizarea este procesul prin care smalțul dentar își pierde treptat mineralele esențiale, în special calciul și fosfatul. Situația apare atunci când mediul din cavitatea bucală devine acid, de obicei din cauza bacteriilor care descompun zaharurile din alimente.
Pe măsură ce pH-ul scade sub nivelul critic (aproximativ 5,5), smalțul începe să se dizolve. La început, procesul este reversibil, însă, dacă nu se intervine în timp util, zonele afectate devin poroase și vulnerabile. Astfel, favorizează apariția cariilor. În cazul copiilor, procesul evoluează mai rapid decât la adulți pentru că smalțul dinților de lapte este mai subțire și mai puțin rezistent.
Care sunt principalele cauze?
Cauzele demineralizării dinților la copii includ:
Ce factori de risc pot fi asociați cu această afecțiune?
Factorii de risc includ:
Cum se manifestă demineralizarea dinților la copii?
Primele semne includ apariția unor pete albe sau opace pe suprafața dinților, sensibilitate la alimente reci sau dulci și o ușoară durere la mestecat.
La bebeluşi
Demineralizarea dinților la bebeluși este de obicei legată de folosirea îndelungată a biberonului, mai ales în timpul somnului. Când laptele sau sucul stagnează în gură, bacteriile descompun zaharurile și produc acizi care atacă smalțul dinților frontali superiori. Fenomen este cunoscut drept „carie de biberon”.
Semnele timpurii ale dinților de lapte „măcinați” pot fi greu de observat: pete albicioase aproape de gingii, ușor lucioase sau opace. În stadii mai avansate, aceste pete se transformă în zone maronii sau gălbui, iar dinții pot deveni fragili și se pot rupe ușor.
Pentru prevenție, este important ca părinții să șteargă gingiile și dinții bebelușului după fiecare masă, să evite adormitul cu biberonul și să introducă periajul dentar imediat ce apare primul dinte.
La copiii mici
La copiii preșcolari, demineralizarea dinților de lapte se accentuează din cauza alimentației bogate în dulciuri și a rutinei de igienă incorecte. Zonele cel mai afectate sunt molarii și suprafețele dintre dinți, unde resturile alimentare rămân mai mult timp.
Semnele includ pete mate albe, sensibilitate și, uneori, disconfort la periaj. În absența tratamentului, smalțul se erodează rapid și duce la formarea cariilor vizibile.
La această vârstă, este important ca părinții să îi învețe pe copii cum să se spele corect pe dinți și să îi ajute până sunt capabili să o facă singuri. Dacă cel mic refuză ața dentară, aceasta poate fi înlocuită cu un duș bucal. De asemenea, sunt recomandate vizite regulate la medicul pedodont. Stomatologul poate recomanda fluorizarea profesională și sigilarea șanțurilor dentare ca măsuri de prevenție pentru demineralizare.
La şcolari
Copiii de vârstă școlară prezintă un risc crescut din cauza schimbării rutinei zilnice. Alimentația la școală poate include gustări nesănătoase, iar controlul parental asupra igienei scade în această perioadă. Drept urmare, demineralizarea poate apărea pe dinții permanenți recent erupți, care au un smalț încă imatur și vulnerabil.
Manifestările includ pete pe suprafața dinților, sensibilitate la temperatură, dar și durere ușoară la mestecare. În unele cazuri, părinții observă că dinții își pierd luciul sau devin mai fragili.
Pentru prevenție, este importantă educarea copilului privind igiena orală, alegerea unei paste de dinți cu fluor adaptate vârstei și reducerea consumului de zahăr. Pentru a identifica și trata din timp demineralizarea, sunt recomandate vizite la dentist de cel puțin două ori pe an.
Care sunt diferențele dintre demineralizare și fluoroză și de ce se confundă acestea?
Există anumite asemănări între demineralizare și fluoroză, printre care:
Cu toate acestea, cauzele și mecanismele sunt diferite.
| Demineralizare copii | Fluoroză copii | |
|---|---|---|
| Diferențe |
|
|
Există posibile complicații?
Da, dacă rămân ignorați, dinții demineralizați la copii pot duce la mai multe complicații serioase. Pentru început, smalțul deteriorat devine cu timpul tot mai subțire, iar dintele își pierde capacitatea de protecție. Astfel, bacteriile intră mai ușor în structura dentară și provoacă carii.
Pe termen lung, dinții cariați la copii pot necesita chiar obturație de canal. Cariile netratate pot ajunge până la nervul dintelui, situație în care cauzează infecții și durere intensă. În unele cazuri, este necesar un tratamentul endodontic (scoaterea nervului) chiar și la dinții de lapte, pentru a preveni afectarea dinților permanenți.
Demineralizarea poate duce și la probleme de masticație și vorbire, dacă cel mic evită să folosească dinții sensibili. În plus, pierderea timpurie a dinților de lapte poate cauza alinierea incorectă a celor definitivi.
Dincolo de aspectul funcțional, există și un impact estetic: petele albe, galbene sau maronii pot afecta încrederea și stima de sine a copilului, mai ales la vârstele școlare.
Ce metode de tratament pentru demineralizarea dinților la copii se recomandă?
Tratamentul demineralizării dinții la copii implică:
Poți consulta aici lista noastră de tarife la stomatologie.
Cum poți să previi apariția petelor albe sau negre pe dinții copiilor?
Prevenția începe încă din primii ani de viață. Pentru început, este important ca dinții să fie curățați zilnic, de două ori pe zi, cu o pastă de dinți potrivită vârstei copilului, care să conțină fluor. După periaj, se recomandă folosirea aței dentare sau a dușului bucal.
Alimentația joacă de asemenea un rol important în protecția dinților. Cei mici ar trebui să aibă o echilibrată, bogată în calciu, fosfor și vitamina D. Astfel, smalțul este întărit și se menține un pH neutru în cavitatea bucală. Gustările frecvente și sucurile acidulate favorizează acizii care declanșează demineralizarea. Băuturile dulci trebuie evitate, mai ales înainte de somn.
Totodată, se recomandă vizite regulate la medicul stomatolog, cel puțin o dată la 6 luni. Astfel, se pot depista în timp util modificările smalțului. În plus, medicul poate recomanda fluorizarea profesională și tratamente de remineralizare adaptate nevoilor copilului.
Demineralizarea dinților este o problemă comună la copii, însă poate fi observată și tratată la timp. Pentru ca cel mic să aibă o sănătate dentară bună, părinții trebuie să promoveze o igienă zilnică corectă, o alimentație echilibrată și controale regulate la medicul stomatolog. Ai observat pete albe pe dinții copilului tău? Nu aștepta să se transforme în carii! Programează o consultație la stomatologie pentru copii în cadrul Medical Hub pentru o evaluare completă și un tratament personalizat.
Surse
- Xia, Lunguo, et al. “Expert Consensus on the Prevention and Treatment of Enamel Demineralization in Orthodontic Treatment.” International Journal of Oral Science, vol. 17, nr. 1, 28 feb. 2025. https://www.nature.com/articles/s41368-024-00335-7 / DOI: https://doi.org/10.1038/s41368-024-00335-7 . Accesat la 10 octombrie 2025.
- “The Tooth Decay Process: How to Reverse It and Avoid a Cavity.” NIH.gov, 2025. https://www.nidcr.nih.gov/health-info/tooth-decay/more-info/tooth-decay-process . Accesat la 10 octombrie 2025.
- Seladi-Schulman, Jill. “The Stages of Tooth Decay: What They Look Like.” Healthline, 2020. https://www.healthline.com/health/dental-and-oral-health/tooth-decay-stages . Accesat la 10 octombrie 2025.
