O infecție dentară nu este doar o problemă locală a unui dinte, ci o afecțiune care poate pune în pericol sănătatea întregului organism. Mulți pacienți ignoră primele simptome, fără să știe că pot ascunde începutul unui abces dentar. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre infecțiile la dinți, cum evoluează către abcese și care sunt cauzele, opțiunile de tratament și metodele de prevenție.
Ce înseamnă infecție dentară?
Abcesul dentar apare atunci când bacteriile pătrund într-un dinte sau în țesuturile din jur și provoacă inflamație și acumulare de puroi. Se poate instala în interiorul pulpei dentare (partea cu vase de sânge și nervi), în gingii sau în osul suport al dintelui. Aceste infecții nu dispar de la sine. Dacă rămân netratate, pot distruge structurile dintelui, se pot extinde în maxilar și pot avea repercusiuni chiar și asupra stării generale de sănătate.
Cum se trece de la infecție la un abces dentar?
Procesul începe de obicei cu o zonă de carie, o fisură sau o leziune (din cauza traumelor). Această zonă permite bacteriilor să pătrundă prin smalț sau dentină până la pulpă, unde se află nervii și vasele de sânge.
Ajunse acolo, bacteriile provoacă inflamație, dintele se umple cu fluid, iar țesuturile din jur încep să sufere. Dacă sistemul imunitar nu reușește să controleze infectarea, se adună puroiul (o colecție de celule moarte, bacterii și lichid), formând un abces dentar.
Unde se poate localiza o astfel de afecțiune?
Infecția se poate localiza la diferite structuri dentare: în interiorul dintelui (pulpă), în jurul rădăcinii, în gingii sau în osul care susține dintele.
La măsea
Măseaua este afectată de obicei de abces periapical. În situația în care cavitatea sau fisura permite bacteriilor accesul la pulpa dintelui, infecția se poate răspândi până la vârful rădăcinii. În acest punct se formează puroi la baza rădăcinii, într-un țesut osos. Situația cauzează durere severă și un disconfort constant, în special la mestecat sau când măseaua e supusă la schimbări de temperatură. Prezența de puroi la măsea indică o infecție avansată care necesită tratament stomatologic imediat pentru a preveni complicațiile.
La dinţi
Infecția la nivelul dintelui poate începe cu carii care pătrund smalțul și dentina. Odată ce pulpa e afectată, nervii și vasele de sânge reacționează prin inflamare. Dacă infecția rămâne neobservată sau netratată, se produce necroză pulpară. Aceasta permite formarea abcesului într-una din părțile dintelui: rădăcină, lateral sau vârf. De obicei, dintele devine apoi sensibil la cald, rece, sau la presiune.
La gingie
Abcesul gingival apare în țesuturile moi care înconjoară dintele, fără să afecteze neapărat pulpa. Inflamația și infecția pot fi cauzate de boala parodontală sau de acumularea plăcii bacteriene. Se manifestă prin durere, umflare, roșeață, posibil puroi care iese prin gingie și disconfort la mestecat și în timpul vorbirii.
Ce cauze pot duce la un abces dentar?
Există mai mulți factori care pot contribui la apariția unui abces dentar, iar în multe situații se combină și accelerează evoluția infecției.
Una dintre cele mai des întâlnite cauze este caria dentară netratată sau foarte avansată. Când smalțul și dentina sunt erodate, bacteriile intră ușor în pulpa dintelui. Aici, declanșează un proces inflamator care se poate transforma rapid într-un abces. Atenție, dinții cariați la copii pot evolua rapid către infecții și abcese. De aceea, sunt recomandate controale timpurii la medicul stomatolog.
Fracturile, fisurile sau ciobirile dentare sunt un alt factor. Chiar dacă par minore și nu provoacă durere imediată, aceste leziuni creează microfisuri prin care bacteriile se infiltrează treptat, fără să fie observate. În timp, se poate forma o infecție care compromite structura dintelui.
Bolile gingivale, de exemplu parodontoza, sunt și ele factori majori de risc. Gingiile inflamate, retrase sau care sângerează creează spații în care bacteriile se adună și pot ajunge până la rădăcina dintelui, unde afectează osul de susținere.
O altă poartă de intrare pentru bacterii sunt leziunile traumatice: lovituri, accidente, anumite proceduri stomatologice anterioare etc. Combinate cu o igienă orală deficitară, ele agravează situația și favorizează depunerea plăcii bacteriene și formarea tartrului. Se creează astfel un mediu propice dezvoltării infecției.
Există și situații în care se poate face infecție la implantul dentar, de obicei dacă nu sunt urmate instrucțiunile post-operatorii. Problema poate pune în pericol stabilitatea implantului, dar poate afecta și țesuturile din jur.
Factorii generali care cresc predispoziția la abces dentar includ:
- gura uscată (producția scăzută de salivă reduce protecția naturală a cavității orale)
- fumatul (slăbește imunitatea locală și agravează inflamațiile)
- sistem imunitar compromis din cauza bolilor cronice sau a tratamentelor medicamentoase (reduce capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile)
Care sunt simptomele unei infecții dentare?
Există anumite semne care pot indica o infecție dentară. Simptomele includ:
- durere intensă: pulsantă sau continuă, accentuată de mestecat și/sau temperaturi (rece/cald)
- sensibilitate dentară sporită
- respirație urât mirositoare (halitoză) sau gust amar/sărat în gură
- gingii roșii, umflate
- puroi la dinții afectați, la bază
- dinte mobil sau senzația că nu se lipește bine de gingie
- febră
- glande limfatice inflamate în gât sau sub mandibulă
- umflături la nivelul feței sau maxilarului
- disconfort general
- dificultăți la înghițire sau vorbire dacă infecția se extinde
Ce complicații pot agrava situația?
Un abces dentar netratat nu rămâne o problemă localizată la nivelul dintelui sau gingiei, ci poate cauza complicații serioase. Pentru început, infecția se poate răspândi către maxilar și țesuturile din jur. În acest caz, provoacă osteomielită (infecție a osului) sau celulită facială (infecție a straturilor profunde ale pielii). În unele situații, puroiul se extinde spre gât și piept, afectând respirația. Situația poate pune viața în pericol. Astfel, o infecție dentară gravă poate evolua dintr-o simplă carie netratată și se poate răspândi rapid în alte zone ale corpului.
O altă complicație este formarea unei fistule. Este vorba despre un canal prin care puroiul se scurge către piele sau cavitatea bucală și este un semn al unei infecții persistente. Mai grav, bacteriile pot pătrunde în sânge, declanșând astfel septicemie, o urgență medicală care necesită spitalizare imediată. Persoanele cu sistem imunitar slăbit sunt expuse unui risc și mai mare, iar întârzierile în tratament pot duce la deteriorarea definitivă a osului și la pierderea dintelui.
Cum se tratează eficient un abces dentar?
Tratamentul abcesului dentar are ca scop eliminarea infecției și calmarea durerii, dar și prevenirea răspândirii bacteriilor. În unele cazuri severe, tratamentul presupune chirurgie orală pentru drenarea infecției și salvarea dintelui afectat. Mai exact, medicul stomatolog realizează o incizie pentru drenarea puroiului, pentru a reduce presiunea și disconfortul.
Dacă abcesul este de origine pulpară, se recomandă în general tratamentul de canal. În cadrul acestuia, țesutul infectat este îndepărtat, iar dintele este sigilat și salvat. Dacă distrugerea dintelui este prea avansată, extracția poate fi singura variantă pentru a opri infecția.
De obicei se recomandă și antibiotice, în special dacă infecția s-a extins dincolo de zona dintelui sau dacă pacientul prezintă febră și semne sistemice. Tratamentul este completat cu analgezice pentru gestionarea durerii. Succesul depinde de prezentarea rapidă la stomatolog, pentru că un abces ignorat nu dispare de la sine.
Când și cum se poate preveni?
Prevenția abcesului dentar începe cu o igienă orală riguroasă, bazată pe periaj de două ori pe zi, folosirea aței dentare și clătiri cu apă de gură antibacteriană. Vizitele regulate la dentist, de cel puțin două ori pe an, permit depistarea timpurie a cariilor, gingivitei sau altor probleme care, dacă sunt neglijate, pot evolua spre infecție.
Alimentația joacă și ea un rol important. Limitarea consumului de zahăr reduce riscul de carii, iar o dietă bogată în vitamine și minerale sprijină sănătatea gingiilor. Persoanele care fumează sau au afecțiuni cronice trebuie să fie și mai atente, dat fiind că factorii de risc cresc susceptibilitatea la infecții dentare.
Totodată, este importantă tratarea imediată a oricărei fisuri sau fracturi dentare. Astfel, se împiedică pătrunderea bacteriilor. Există și situații în care se poate face infecție dentară sub lucrarea protetică, încă un motiv pentru care sunt recomandate controale periodice.
Prevenția nu garantează eliminarea completă a riscului, însă reduce semnificativ șansele de a dezvolta un abces.
Infecția dentară și abcesul nu sunt probleme minore, ci afecțiuni care pot duce la complicații serioase dacă nu sunt tratate la timp. Igiena orală corectă, vizitele regulate la dentist și tratamentul prompt al oricăror leziuni dentare sunt cheia pentru prevenție și vindecare. Dacă observi durere persistentă, umflături sau semne de puroi, nu amâna consultația stomatologică! Programează o vizită la medicul stomatolog și acționează rapid pentru a-ți proteja sănătatea.
Surse
- “Dental Abscess.” NIH.gov, StatPearls Publishing, 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493149/. Accesat la 11 septembrie 2025.
- “Tooth Abscess - Symptoms & Causes.” Mayo Clinic, 2022. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tooth-abscess/symptoms-causes/syc-20350901. Accesat la 11 septembrie 2025.
- “Tooth Abscess: Symptoms, Causes & Treatments.” Cleveland Clinic, 2017. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10943-abscessed-tooth. Accesat la 11 septembrie 2025.
