Dantura umană este un sistem complex al organismului, creat nu doar pentru a mesteca, ci și pentru a vorbi și menține o formă armonioasă a feței. Fiecare etapă a dezvoltării dentare are un rol bine definit, de la primii dinți de lapte la molarii de minte.

Te-ai întrebat vreodată câți dinți are un om și de ce unele persoane par să aibă mai mulți sau mai puțini? Sau de ce nu ni se schimbă numărul mai târziu în viață? Descoperă totul despre dantură din acest articol, de la componente, numărătoare, care sunt principalele tipuri și ce rol are fiecare, precum și sfaturi pentru îngrijire.

Fiecare este o structură formată din mai multe straturi și componente. La exterior avem smalțul dentar, cea mai dură substanță din corpul uman. Smalțul e alcătuit în principal din minerale și are rolul de a proteja straturile interne de uzură și bacterii. Din păcate, nu se poate regenera, motiv pentru care deteriorările cauzate de carii sunt ireversibile fără tratament stomatologic.

Sub smalț se află dentina. Este vorba tot despre un țesut dur, însă este mai puțin rezistent decât smalțul. Are o culoare galben-pal și conține canale microscopice care pot transmite senzațiile de durere atunci când dintele este afectat.

Pulpa dentară sau „inima”. Aici se află nervii și vasele de sânge care îl hrănesc. Când pulpa se inflamează (de exemplu, din cauza unei carii profunde), apare durerea acută. În astfel de cazuri, este nevoie de un tratament de endodonție (tratament de canal sau obturație de canal), pentru a salva dintele și a elimina infecția.

Urmează apoi cementul, care acoperă rădăcina și îl ancorează în osul maxilar prin intermediul ligamentelor parodontale.

Cât despre rădăcină și coroană, prima este partea ascunsă sub gingie, care asigură stabilitatea, iar cea din urmă este partea vizibilă.

Copiii au dantură temporară, popular numită de lapte. Este formată dintr-un total de 20: 10 pe maxilarul superior și 10 pe cel inferior. În general, apariția dinților de lapte începe în jurul vârstei de 6 luni și se încheie la 2-3 ani. Ei pregătesc terenul pentru dinții permanenți și mențin spațiul necesar în maxilar.

În mod obișnuit, adulții au 32 de dinți permanenți, inclusiv cei 4 molari de minte. Structura completă include 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari și 12 molari (inclusiv măselele de minte). Totuși, nu toți adulții dezvoltă măselele de minte. În prezent, aproximativ 35% dintre oameni nu le au deloc, fie pentru că nu se formează, fie pentru că sunt extrase din motive medicale.

Oamenii sunt difiodonți, ceea ce înseamnă că dezvoltăm două seturi de dantură de-a lungul vieții: un set temporar (de lapte) și un set permanent.

Primul set apare în copilărie și cuprinde 20, care încep să erupă între 6 luni și 3 ani. Dintre aceștia, 8 sunt incisivi, 4 canini și 8 molari. Chiar dacă sunt temporari, joacă roluri importante: ajută la vorbire, masticație și mențin spațiul pentru cei permanenți. În cazul în care sunt pierduți prea devreme din cauza cariilor sau traumelor, pot apărea probleme de aliniere la maturitate.

Dantura permanentă începe să se formeze în jurul vârstei de 6 ani, când dinții de lapte încep să cadă. Până la 13 ani, majoritatea copiilor au deja 28 de dinți permanenți, iar până la 18–25 de ani pot apărea și molarii de minte. Aceștia sunt mai mari, mai rezistenți și, dacă sunt îngrijiți corespunzător, durează toată viața.

În general, aceasta se definitivează între 17 și 25 de ani, când apar molarii de minte. În unele cazuri, măselele de minte pot lipsi complet sau pot rămâne incluse (ascunse sub gingie). Însă procesul de formare începe mult mai devreme pentru că cei permanenți se dezvoltă în os chiar înainte ca cei de lapte să cadă.

După erupția completă, o dantură sănătoasă nu ar trebui să sufere modificări semnificative, cu excepția pierderii dentare cauzate de boala parodontală, traumatisme sau îmbătrânire. În aceste cazuri, se recomandă implanturi dentare, care restabilesc funcționalitatea și aspectul natural al zâmbetului.

Multe persoane se întreabă de ce nu se schimbă mai târziu. Nu ar fi mai eficient să ne schimbăm dantura ca adulți, când începem să avem probleme dentare serioase? Răspunsul ține de evoluție, structura osoasă și resursele organismului.

Pentru început, evoluția umană a favorizat eficiența, nu regenerarea. Alte specii, de exemplu rechinii și crocodilii, sunt polifiodonți, adică își pot schimba dantura constant. La oameni, corpul investește în calitate și rezistență, nu în capacitatea de a-i regenera.

Apoi, maxilarele adulte nu pot susține „dinți de rezervă”. În copilărie, maxilarul e în creștere și lasă spațiu pentru cei permanenți care se formează dedesubt. După ce dantura adultă se definitivează, osul maxilar se întărește și nu mai are loc pentru alții noi.

Totodată, dinții permanenți au fost concepuți să dureze toată viața, însă oamenii trăiau mult mai puțin în trecut. Acum, dacă îi îngrijim corespunzător, pot rezista zeci de ani.

Cu toate acestea, există cercetări recente care testează activarea genelor responsabile de formarea unui al treilea set. Ideea e ca, într-o bună zi, tratamentele regenerative să poată înlocui implanturile clasice cu dinți noi, crescuți natural.

Acum ca ai aflat cati dinti are un om, trebuie sa stii ca există patru tipuri principale, iar fiecare are o formă și un rol diferit.

Incisivi sunt cei din față, vizibili când zâmbești. Avem câte patru pe fiecare maxilar și au rolul de a tăia alimentele, însă ajută și la pronunțarea corectă a sunetelor. Fiind cei mai expuși, sunt primii afectați de uzură sau traumatisme.

Caninii sunt situați imediat lângă incisivi. Avem 4 (doi sus și doi jos) și au vârful ascuțit, conceput pentru a sfâșia alimentele. Sunt cei mai lungi, ancorați adânc în os, ceea ce îi face extrem de rezistenți. Caninii contribuie și la menținerea formei feței și la alinierea corectă a dinților vecini. Când nu sunt poziționați corect, un aparat dentar poate corecta mușcătura și îmbunătăți armonia facială.

Avem câte 4 premolari pe fiecare maxilar, așezați între canini și molari. Au o suprafață plată cu două vârfuri, ideale pentru zdrobirea și mărunțirea alimentelor. Marchează tranziția între funcția de tăiere și cea de mestecare.

Molari permanenți (măselele) sunt cei mai mari și se află în partea din spate a gurii. Au suprafețe late și mai multe vârfuri, iar rolul lor este de a mesteca alimentele solide. Suportă cea mai mare presiune în timpul masticației și au nevoie de o igienă riguroasă pentru a preveni cariile și infecțiile gingivale.

Măselele de minte apar de obicei între 17 și 25 de ani și sunt cunoscute ca al treilea set de molari. Nu toți oamenii le dezvoltă, iar în multe cazuri sunt extrase din cauza lipsei de spațiu sau a poziționării incorecte. Deși pot contribui la mestecare atunci când sunt sănătoase, sunt de obicei asociate cu disconfort sau infecții.

Fiecăruia îi corespunde un număr unic, în funcție de poziția sa în gură. Numerotarea se face diferit în funcție de sistem, iar cele mai recunoscute sunt FDI (Fédération Dentaire Internationale), Palmer și Universal American.

Iată cum funcționează FDI: prima cifră se referă la cadran, iar a doua la poziția dintelui. Astfel, avem:

Astfel, dintele 1.1 este incisivul central superior drept, 3.1 este incisivul central inferior stâng, 3.4 este primul premolar inferior stâng și așa mai departe.

Sistemul Palmer este similar, însă folosește o combinație de cifre, litere și simboluri grafice. De exemplu, „<” indică o dantură în stânga superior, în timp ce „>” se referă la partea dreapta superior. >1M este primul molar inferior drept,

Cât despre sistemul Universal American, dantura se identifică printr-un cod din două cifre. Prima cifră indică cadranul în care se află dintele, iar a doua cifră indică poziția în cadrul acelui cadran. De exemplu, incisivul central superior drept este 11, iar molarul de minte inferior stâng este 38.

Numerotarea dinților ajută la identificarea rapidă și precisă a fiecăruia. Harta danturii se folosește în timpul consultațiilor, al radiografiilor și al procedurilor stomatologice. Fără acest sistem, ar fi dificil pentru medici să comunice eficient sau să documenteze tratamentele.

Atât cei de sus, cât și cei de jos au o structură și o funcție similară. Toți sunt formați din smalț, dentină, pulpă și rădăcini și lucrează împreună pentru a mesteca eficient alimentele și a menține alinierea corectă a maxilarelor. Totuși, există și câteva diferențe.

Aceasta este un element important în sănătatea generală și comunicare. Principalele sale funcții sunt:

Dantura umană este un sistem complex alcătuit din 32 de dinți, fiecare cu un rol bine definit. De la incisivi la molari, fiecare contribuie la vorbire, masticație și estetică facială. Ține cont de sfaturile și recomandările din acest articol pentru a-ți menține zâmbetul sănătos pe termen lung și programează acum o consultație stomatologică la clinica Medical Hub din București.

Surse:

• “Researchers in Japan Discover Medicine Capable of Regrowing Third Set of Teeth for Humans.” Dentistry Today, 2025, www.dentistrytoday.com/researchers-in-japan-discover-medicine-capable-of-regrowing-third-set-of-teeth-for-humans/ . Accesat la 6 noiembrie 2025.
• “Teeth: Anatomy, Types, Function & Care.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/body/24655-teeth . Accesat la 5 noiembrie 2025.
• “Your Guide to Understanding Teeth.” Medical News Today, 2019, www.medicalnewstoday.com/articles/326754 . Accesat la 5 noiembrie 2025.
• “How Many Teeth Should I Have?” Healthline, 2018, www.healthline.com/health/how-many-teeth-do-adults-have . Accesat la 5 noiembrie 2025.